Prin ce se deosebește nominativul de acuzativ?

Nominativul este subiectul – cel care acționează (Anna czyta). Acuzativul este complementul – ceea ce primește acțiunea (czytam książkę). La substantivele feminine diferența se vede clar: kawa (nominativ), kawę (acuzativ).

Trebuie ca într-o propoziție poloneză să existe mereu un subiect la nominativ?

Nu. Subiectul se omite adesea, pentru că terminația verbului arată persoana: „Idę do domu”. Există și propoziții fără subiect, de exemplu „Jest zimno” sau „Trzeba iść”.

De ce „kolega” este de genul masculin, dacă se termină în -a?

Substantivele care denumesc bărbați, cum sunt kolega, kierowca sau mężczyzna, sunt de genul masculin, deși se termină în -a. De aceea spunem: mój kolega, ten kierowca.

Cum vorbesc despre un grup de femei și bărbați împreună?

Dacă în grup este măcar un bărbat, folosim formele masculin personale: oni, ci, moi, nowi studenci. Formele one, te, moje le folosim doar când în grup nu sunt bărbați.

Nominativul în limba poloneză – kto? co? Terminații și exemple

Când folosim nominativul

Folosim nominativul în primul rând pentru subiect, adică pentru cel care face acțiunea sau despre care vorbim. Nominativul este punctul de plecare pentru toate celelalte cazuri descrise în fișa cu cazurile.

Subiectul propoziției: Anna czyta książkę. Pociąg się spóźnia. Dzieci śpią.
Prezentarea persoanelor și a lucrurilor: To jest mój mąż. To są moje dokumenty. To jest nowy telefon.
Prenumele și numele: Nazywam się Olga Kowalenko. Mam na imię Rahul.
Descrierea subiectului cu un adjectiv: Mieszkanie jest małe, ale ładne. Ta zupa jest bardzo dobra.
După cuvântul „jako” (ca, în calitate de), când vorbim despre subiect: Pracuję jako kierowca. Pracuje jako kucharka.
Inscripții, liste, titluri și anunțuri: Apteka, Wyjście, Kasa nieczynna.

Întrebările ajutătoare: kto? co?

Despre persoane și animale întrebăm kto? (cine?), despre lucruri și fenomene – co? (ce?). Pune întrebarea verbului: Kto czyta? – Anna. Co się spóźnia? – Pociąg. Cuvântul care răspunde la această întrebare este în nominativ.

Atenție: co? este și întrebarea acuzativului (Co czytasz? – Książkę.). Diferența: în nominativ întrebăm despre cel care acționează, iar în acuzativ – despre ceea ce primește acțiunea.

Nominativul singular – cum recunoști genul

La nominativul singular nu ai terminații separate de învățat – este forma din dicționar. Terminația ei îți sugerează însă genul, iar de gen depind toate celelalte cazuri.

Genul substantivului după terminația de la nominativ
Terminația	Genul	Exemple	Excepții
consoană	de obicei masculin	dom, stół, telefon, lekarz, kot	feminine: noc, rzecz, twarz, miłość, wiadomość
-a	de obicei feminin	mama, kawa, praca, ulica	masculine: mężczyzna, kierowca, kolega, tata, dentysta
-i	feminin (puține cuvinte)	pani, gospodyni	–
-o, -e, -ę	neutru	okno, mleko, morze, mieszkanie, imię, zwierzę	nume de familie masculine: Kościuszko, Fredro
-um	neutru	muzeum, centrum, liceum	masculin: album

Detalii și mai multe excepții găsești pe pagina despre genul substantivelor.

Adjectivul și pronumele la nominativ

Adjectivul și pronumele au la nominativ același gen și număr ca substantivul. La plural au două forme: masculin personală (pentru bărbați) și nemasculin personală (pentru toți ceilalți).

Formele adjectivului și ale pronumelui la nominativ
	masculin	feminin	neutru	plural – bărbați	plural – ceilalți
adjectiv	nowy	nowa	nowe	nowi	nowe
pronume demonstrativ	ten	ta	to	ci	te
pronume posesiv	mój	moja	moje	moi	moje
exemplu	ten nowy lekarz	ta nowa lekarka	to nowe biuro	ci nowi lekarze	te nowe lekarki

La forma masculin personală a adjectivului, consoana de la sfârșitul rădăcinii se schimbă adesea:

dobry – dobrzy, stary – starzy (r → rz)
wysoki – wysocy, polski – polscy (k → c)
drogi – drodzy (g → dz)
młody – młodzi, bogaty – bogaci, mały – mali, zadowolony – zadowoleni

Nominativul plural – regulile principale

La plural, nominativul are terminații diferite pentru bărbați și pentru toate celelalte substantive. Tabelul arată cele mai frecvente modele; descrierea completă, cu excepții, o găsești în ghidul despre plural.

Nominativul plural
Grupa	Terminația	Exemple
bărbați	-i, -y (cu schimbarea consoanei)	student – studenci, sąsiad – sąsiedzi, Polak – Polacy, kolega – koledzy
bărbați	-e	lekarz – lekarze, nauczyciel – nauczyciele
bărbați	-owie	pan – panowie, syn – synowie, ojciec – ojcowie
masculine care denumesc lucruri și animale, feminine	-y / -i (după k, g)	dom – domy, kot – koty, kawa – kawy, bank – banki, noga – nogi
masculine și feminine cu terminație moale	-e	klucz – klucze, pokój – pokoje, ulica – ulice, noc – noce
neutre	-a	okno – okna, miasto – miasta, mieszkanie – mieszkania, muzeum – muzea

„To jest lekarz” sau „jestem lekarzem”?

Nominativul stă după to jest / to są, iar după verbul być (a fi) singur, urmat de un substantiv, stă instrumentalul. Este una dintre cele mai frecvente capcane la nivelurile A1–A2.

Nominativul și instrumentalul după „być”
Nominativ	Instrumental
To jest lekarz.	On jest lekarzem.
To jest moja siostra.	Ona jest moją siostrą.
Mój brat to dobry kierowca.	Mój brat jest dobrym kierowcą.
On jest wysoki. (doar adjectivul)	On jest wysokim mężczyzną. (adjectiv + substantiv)

Mai multe propoziții cu „być” și un substantiv găsești în ghidul despre instrumental.

Nominativul după „jako”, „niż” și „jak”

Nominativul practic nu se combină cu prepoziții – la fel ca vocativul. Apare în schimb după cuvintele jako, niż și jak (acestea nu sunt prepoziții), atunci când comparăm sau descriem subiectul:

Pracuję jako opiekunka.
Mój brat jest wyższy niż ja.
Jesteś głodny jak wilk.

Propoziții exemplu

Kto to jest? – To jest nasz nowy kolega, Tomasz.
Co to jest? – To jest formularz do urzędu.
Moi rodzice mieszkają w Kijowie.
Te buty są za małe.
Nasi sąsiedzi są bardzo mili.
Autobus numer 15 jedzie na dworzec.
Ci panowie czekają na lekarza.

Unde se împiedică cel mai des cei care învață

„Ja jestem student” – corect jestem studentem sau to jest student.
„Moja kolega” – corect mój kolega: substantivul se termină în -a, dar denumește un bărbat, deci este masculin.
„Studenty”, „Polaki” – corect studenci, Polacy. Forma „Polaki” sună disprețuitor.
„Te panowie” – corect ci panowie; pentru bărbați, pronumele are forma masculin personală.
„Moje dzieci jest w szkole” – corect moje dzieci są w szkole; după un subiect la plural, și verbul stă la plural.
Omiterea subiectului nu este o greșeală: Pracuję w biurze sună mai natural decât Ja pracuję w biurze, pentru că terminația verbului arată deja cine acționează.

Exercițiu scurt: pluralul

Scrie cuvântul din paranteză la nominativul plural.

Na kursie są ______ (student) z pięciu krajów.
W mieszkaniu są dwa ______ (pokój).
Moi ______ (sąsiad) pracują w szpitalu.
Te ______ (książka) są bardzo drogie.
Ci ______ (pan) są z Gruzji.
Nowi ______ (lekarz) zaczynają pracę w poniedziałek.

Răspunsuri

studenci
pokoje
sąsiedzi
książki
panowie
lekarze

Pluralul bărbaților dă bătăi de cap chiar și la nivelul B1. La lecțiile individuale îl exersăm în conversație, pe propoziții din viața ta – începe cu o lecție de probă.

Nominativul – primul caz (kto? co?)