Paștele în poloneză – tradiții de la Postul Mare până la śmigus-dyngus

Înainte de Paște: joia grasă și Postul Mare

Perioada dinaintea Paștelui începe cu veselie, apoi trece în timpul postului. În tłusty czwartek (joia grasă), ultima joi a carnavalului, se mănâncă pączki (gogoși) și faworki. Câteva zile mai târziu, în Środa Popielcowa (Miercurea Cenușii), începe Postul Mare – la biserică preotul presară cenușă pe capetele credincioșilor.

Postul Mare durează 40 de zile. Este un timp de liniștire: multe persoane renunță la dulciuri sau la alcool, iar în biserici se țin droga krzyżowa (Calea Crucii) și gorzkie żale – o slujbă de pătimire născută în Polonia. Celelalte sărbători și obiceiuri ale anului le descriem în trecerea în revistă a tradițiilor și sărbătorilor poloneze.

Săptămâna Mare zi de zi

Fiecare zi din ultima săptămână dinaintea Paștelui are obiceiurile ei.

Święconka – ce se află în coșuleț

Święconka este coșulețul cu mâncare care se duce la biserică în Sâmbăta Mare pentru sfințire. Coșul se căptușește cu un șervet alb și se împodobește cu merișor. Fiecare produs are o semnificație tradițională:

Micul dejun de Paște

Cea mai importantă masă a sărbătorilor este micul dejun solemn din Duminica Paștelui. Începe cu împărțirea oului sfințit și cu urările – asemănător cu opłatek-ul de Wigilia, despre care scriem în ghidul despre Crăciunul polonez.

• żurek sau biały barszcz – o supă acrișoară cu cârnat alb și ou,
• jajka – umplute sau cu maioneză,
• wędliny, pasztet și biała kiełbasa (mezeluri, pateu și cârnat alb),
• ćwikła – sfeclă rasă cu hrean,
• prăjituri: babka wielkanocna, mazurek (o prăjitură plată cu decor colorat) și sernik (cheesecake).

Pisanki și kraszanki

Vopsirea ouălor este una dintre cele mai vechi tradiții pascale poloneze. Numele depind de tehnică:

• pisanki – modelele se desenează cu ceară topită, apoi oul se colorează,
• kraszanki – ouă colorate într-o singură culoare, de exemplu în coji de ceapă,
• drapanki – modelul se zgârie cu o unealtă ascuțită pe coaja colorată,
• oklejanki – ouă îmbrăcate în hârtie, lână sau papură.

În limba de zi cu zi, toate ouăle decorate se numesc pur și simplu pisanki.

Śmigus-dyngus – lunea udată

În Lunea Paștelui oamenii se stropesc cu apă – de la câteva picături de parfum până la găleți întregi de apă. Altădată śmigus însemna lovirea cu ramuri, iar dyngus – răscumpărarea de la stropire cu pisanki. Azi este pur și simplu o distracție veselă, mai ales la sate și printre tineri.

Urările de Paște

Când se împarte oul, se fac urări fiecărei persoane. Ține minte că după życzyć (a ura) se folosește genitivul.

• Wesołych Świąt!
• Wesołego Alleluja! – urare tipic pascală.
• Zdrowych, spokojnych i radosnych Świąt Wielkanocnych!
• Życzę Ci smacznego jajka i mokrego dyngusa! – în glumă.

Mini-dicționar de Paște

Merită să cunoști aceste cuvinte înainte de interviu – împreună cu forma folosită cel mai des.

La ce să fii atent când vorbești despre Paște

• Genul cuvântului „Wielkanoc” – este feminin, ca în cuvântul noc: ta Wielkanoc, Wielkanoc była.
• Declinarea – do Wielkanocy, przed Wielkanocą, o Wielkanocy. Se poate spune și święta wielkanocne (la plural).
• Literele mari – numele zilelor se scriu cu literă mare: Wielki Piątek, Wielka Sobota, Niedziela Palmowa.
• „Święcić” și „poświęcić” – preotul święci mâncărurile (acțiune în desfășurare), dar poświęcił coșulețul (acțiune încheiată). Spunem și iść ze święconką.

Întrebări și răspunsuri-exemplu la interviu

Întrebările despre Paște fac parte din temele tipice ale interviului pentru Karta Polaka. Vorbește despre cum arată sărbătoarea la tine – concret și cu propoziții întregi.

Fii atent la declinare: na Wielkanoc, w Wielkanoc, dar po Wielkanocy, przed Wielkanocą. Mai multe întrebări-exemplu găsești în lista întrebărilor tipice ale consulului, iar întreaga conversație o poți exersa cu profesorul la cursul „Karta Polaka”. Începe cu o lecție de probă – verificăm cât de liber vorbești deja azi.